INS: Populația României a scăzut, pentru prima dată după 1968, sub 20 de milioane de locuitori

„La 1 ianuarie 2014, populația rezidentă a României era de aproximativ de 19.940.000 de locuitori, fiind primul an după 1989, mai mult, după 1968, cu o valoare sub 20 de milioane. Îmi este foarte greu să spun că este bine sau mai puțin bine. Trebuie să facem studii mult mai profunde pentru a vedea care sunt implicațiile acestei diminuări a populației pe parcursul celor 25 de ani”, a spus președintele INS, la o dezbatere privind problematica demografică a României, organizată cu prilejul aniversării a 155 de ani de statistică oficială în România (Ziua Statisticianului).

Tudorel Andrei a precizat că în perioada 1 ianuarie 2002 – 1 ianuarie 2014, populația rezidentă a scăzut cu 1,68 de milioane de persoane.

Potrivit președintelui INS, până în 2009, scăderea cea mai importantă a populației rezidente a fost urmare a migrației externe.

Astfel, în 2009, migrația externă explică fenomenul scăderii populației în proporție de trei sferturi, iar sporul natural negativ, în proporție de un sfert. Începând cu 2010 însă, migrația externă are o influență din ce în ce mai mică, iar sporul negativ predomină.

În 2013, sporul natural negativ are o pondere de peste 91 la sută în fenomenul scăderii populației, iar migrația externă are o pondere mai mică, de doar nouă procente.

„Toate țările, inclusiv cele dezvoltate, trec printr-un proces de tranziție demografic. Asta înseamnă că într-un număr rezonabil de ani asistăm la o scădere a ratei fertilității, o scădere a numărului de născuți vii și, evident, o îmbătrânire a populației. La nivelul României, făcând o analiză comparativă a ritmului mediu de creștere a speranței de viață și a vârstei medii, se observă o creștere mult mai accelerată a speranței de viață decât a vârstei medii, ceea ce înseamnă că într-un orizont de timp rezonabil vom asista la un proces de îmbătrânire a populației”, a mai spus Tudorel Andrei.

Președintele INS a amintit că printre cauzele reducerii populației rezidente se regăsesc reducerea ratei natalității în ultimii 25 de ani (de la 16 la 1.000 de femei în 1989 la 8,9 în 2013), creșterea vârstei medii a mamei la prima naștere (de la 23,7 ani în 2000 la 26,2 în 2012) și scăderea ratei de fertilitate (de la 66,3 născuți vii la 1.000 de femei în vârstă fertilă în 1989 la 37,5 în 2012).

În aceste condiții, pentru ca nivelul populației să revină la 20 de milioane de locuitori, fiecare femeie ar trebui să nască minimum doi copii.

„Demografic, pentru a înlocui populația actuală, ar trebui să avem 2,1 copii născuți de o femeie. Dacă avem mai puțin de 2,1 copii născuți de o femeie, nu putem rămâne la nivelul populației de 20 de milioane de locuitori”, a precizat Tudorel Andrei.

Institutul Național de Statistică (INS) a transmis, joi, date referitoare la populația României, conform cărora numărul persoanelor va continua să scadă, cu aproximativ 7 milioane de locuitori până în 2060, în nicio variantă de proiectare populația neputând să înregistreze creșteri.

Potrivit estimărilor, în perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaței României va continua să scadă cu aproximativ 7 milioane locuitori (varianta mediană) în comparație cu populația rezidentă înregistrată în 2013.

„În nici o variantă de proiectare, populația României nu va înregistra creșteri. În varianta optimistă (presupunând creșterea fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe), în 2060, țara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puțin față de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea și apoi menținerea la un nivel redus a fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe) populația s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori”, a precizat INS.